În vreme ce pandemia de COVID-19 intră în al treilea an, 23 de țări – în care trăiesc aproximativ 405 milioane de elevi – nu au deschis încă școlile complet, mulți elevi fiind la risc de abandon școlar, potrivit unui nou raport UNICEF lansat azi.
Raportul „Are children really learning?” [Învață copiii cu adevărat?] prezintă date la nivel de țară cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 și a închiderii școlilor asupra copiilor, precum și o analiză actualizată a stării educaționale a copiilor înainte de pandemie. Acesta subliniază că 147 de milioane de copii au pierdut mai mult de jumătate din orele de educație în clasă în ultimii doi ani. Aceasta înseamnă două trilioane de ore de învățare cu prezență fizică pierdute la nivel global.
„Când copiii nu au posibilitatea să interacționeze direct cu profesorii și colegii, educația lor are de suferit. Atunci când nu au deloc posibilitatea să interacționeze cu profesorii și colegii, pierderile lor de învățare pot deveni permanente. Această inegalitate în creștere în accesul la învățare înseamnă că educația riscă să devină cel mai mare factor de divizare, nu cel mai mare factor de egalitate de șanse. Când lumea nu poate să-și educe copiii, toți suferim”, a declarat Catherine Russell, Director Executiv UNICEF.
În plus față de datele privind pierderile de învățare, raportul conține date noi care arată că mulți copii nu s-au întors la școală atunci când sălile lor de clasă s-au redeschis. Datele din Liberia arată că 43% dintre elevii din școlile publice nu au revenit în clasă când școlile s-au redeschis în decembrie 2020. Numărul copiilor neșcolarizați din Africa de Sud s-a triplat de la 250.000 la 750.000 între martie 2020 și iulie 2021. În Uganda, aproximativ unu din zece școlari nu s-a prezentat la școală în ianuarie 2022, după ce școlile au fost închise timp de doi ani. În Malawi, rata abandonului școlar în rândul fetelor din învățământul secundar a crescut cu 48%, de la 6,4% la 9,5% între 2020 și 2021. În Kenya, un sondaj efectuat pe 4.000 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani a constatat că 16% dintre fete și 8% dintre băieți nu au revenit în clase când școlile s-au redeschis.
Copiii neșcolarizați sunt printre cei mai vulnerabili și marginalizați copii din societate. Ei au cea mai mare probabilitate de a nu ști să citească, să scrie sau să cunoască aritmetică de bază și sunt separați de plasa de siguranță pe care o oferă școlile, ceea ce îi expune la un risc crescut de exploatare și la o viață întreagă de sărăcie și precaritate.
Raportul evidențiază că, în timp ce copiii neșcolarizați au cele mai mari pierderi, datele pre-pandemice din 32 de țări și teritorii arată un nivel de învățare extrem de slab, o situație care probabil a fost exacerbată de amploarea pierderilor de învățare din cauza pandemiei. În țările analizate, ritmul actual de învățare este atât de lent încât ar fi nevoie de șapte ani pentru ca majoritatea școlarilor să deprindă abilități de bază de citire care ar fi trebuit să fie înțelese în doi ani și de 11 ani pentru a deprinde abilități de calcul de bază.
În multe situații, nu există nicio garanție că școlarii au învățat elementele de bază. În cele 32 de țări și teritorii examinate, un sfert dintre școlari de clasa a VIII-a – în jur de 14 ani – nu aveau abilități de bază de citire și mai mult de jumătate nu aveau abilități de calcul așteptate de la un elev de clasa a II-a, de aproximativ șapte ani.
„Chiar și înainte de pandemie, cei mai marginalizați copii erau lăsați în urmă. Pe măsură ce pandemia intră în al treilea an, nu ne putem permite să revenim la <normal>. Avem nevoie de o nouă normalitate: aducerea copiilor în sălile de clasă, evaluarea situației lor educaționale, oferindu-le sprijinul intensiv de care au nevoie pentru a recupera ceea ce au pierdut și asigurarea că profesorii au resursele de formare și de învățare de care au nevoie. Având în vedere miza, este minimul pe care îl putem face”, a completat Russell.